Ka&Te - Interviu Consultanta 2008

Ka&Te Associates - Interviu 2008

1. Se poate vorbi despre o piata locala a serviciilor de consultanta IT in Romania?

Daca da, la ce volum este ea estimata (macar ca ordin de marime) si cum ati descrie aceasta piata (incipienta, in formare, matura etc.)?
Consider ca intr-o discutie legata de o piata locala a serviciilor de consultanta (si aici nu ma refer numai la domeniul IT) ar trebui sa incepem de la definitia consultantului/consultantei. Plecand de la originea latina a cuvantului „consultare” un consultant este un specialist care ofera sfaturi intr-un domeniu restrans.
Din pacate in Romania, chiar si la ora actuala, indiferent cat este de restrans domeniul, toata lumea se pricepe la tot: fotbal, constructii, HR, IT, masini etc. Cu alte cuvinte, piata de consultanta este inca imatura si nu se poate spune ca reprezinta un procent semnificativ dintr-un total previzionat al pietei de IT de 240 mil usd la finalul anului 2008.
Sigur ca se pot aduce o serie de argumente mai mult sau mai putin reale gen „balcanism” sau „mostenirea...”. In realitate cred ca este pur si simplu vorba de cultura organizationala, de cultura de management si de a accepta ca nu toti oamenii sunt la fel (atat anatomic vorbind cat si din punct de vedere al pregatirii profesionale). Acestea sunt lucruri cu care romanii nu au fost obisnuiti si sunt destul de greu de invatat, iar unele sunt mai ales greu de acceptat.

2. Cum este consultanta perceputa de firmele autohtone - necesara, utila, sau o cheltuiala ce poate fi amanata pentru un moment mai favorabil?

Dupa parerea mea, marea majoritate a firmelor autohtone considera consultanta ca o cheltuiala care poate fi amanata - de regula amanarea este fie definitiva fie pana in momentul in care are loc un „eveniment”. Urmarea directa a unei asemenea politici este fie pierderea unor oportunitati, fie ignorarea unor pericole pana cand acestea apar - ceea ce in final se poate traduce printr-o pierdere financiara.
In ceea ce priveste utilitatea unei firme de consultanta sau a unui consultant pentru o anumita activitate, consider ca trebuie recurs la o firma de consultanta numai in acele cazuri in care rezultatele obtinute vor fi mai bune decat daca activitatea respectiva s-ar realiza integral intern (cu resurse proprii).
Sigur ca nu trebuie si nu se poate sa generalizam. Sunt multe firme, mai concret multi manageri, care constientizeaza importanta consultantei si care stiu ca lucrand impreuna cu consultantul, nu numai ca se acopera costurile, dar in final firma iese in castig.

3. Care sunt sub-domeniile din cadrul IT (hardware, software, configurari, infrastructura etc.) in care serviciile de consultanta sunt cele mai solicitate in tara noastra?

Daca am imparti grosier domeniul IT in hardware si software, atunci as putea spune ca sunt preponderente contractele de consultanta in zona de hardware, incluzand aici si retelele. In zona de software, am intalnit mai putine ocazii in care o firma sa doreasca un contract de consultanta fie chiar si in cazul important al unei alegeri de software de tip ERP pentru firma respectiva.

4. Ce costuri presupun serviciile de consultanta IT in bugetele firmelor si in ce masura sunt acoperite de beneficiile obtinute in urma consultantei?

Daca discutam strict despre costurile orare, acestea variaza destul de mult, functie de firma care ofera consultanta, de domeniu si functie de proiect, de la 30 sau 40 euro pe ora pana la 200 sau poate chiar 300 euro pe ora. Valorile mari se intalnesc in cazul firmelor multinationale care vand si software pe piata din Romania, iar acestea cred ca ar trebui un pic scoase din contextul actualei discutii.
In cazul contractelor de consultanta, dar nu numai, sunt trei metode general acceptate de plata menite sa mareasca performanta si sa minimizeze riscul: (a) pe baza de time sheeturi – sa le spunem pontaje (b) o valoare fixa pe proiect indiferent de durata si (c) functie de beneficiile aduse.

Este evident ca in cazul platii functie de beneficii, costurile firmei sunt acoperite. Poate cel mai simplu exemplu poate fi un contract in care consultantul primeste un anumit procent din castigurile generate de el firmei angajatoare.
Metoda a treia nu se poate insa aplica in toate cazurile pentru ca sunt zone in care avantajele nu se vad imediat si/sau sunt greu de cuantificat. De exemplu o firma de consultanta poate mari viteza sau fiabilitatea unei aplicatii software, dar aceasta imbunatatire nu este imediat vizilbila de catre clienti sau cuantificabila de catre beneficiarul aplicatiei. Sau in cazul in care se imbunatateste viteza, securitatea sau fiabilitatea unei retele LAN sau WAN. Aceste lucruri, desi nu sunt cuantificabile, aduc beneficii importante firmei, de multe ori fie si numai prin eliminarea sau diminuarea riscului aparitiei un eveniment care ar duce la pierderi poate irecuperabile pentru firma angajatoare.

Desi nu se pot masura sau evalua financiar, si primele doua metode de plata sunt in final castigatoare pentru firmele angajatoare care, printr-un contract bine gandit, isi acopera cu siguranta costurile de investitie.